Bullying la Questfield International College, părinți care cer transparență

Manifestările bullyingului și stigmatizarea medicală

Relatările familiei indică faptul că elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive, cum ar fi jigniri directe, excludere socială și umiliri publice, în prezența cadrelor didactice titulari. Mai mult, s-a semnalat utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant, folosită pentru marginalizarea și ridiculizarea copilului, fără niciun context educațional sau de protecție. Specialiștii consultați de redacție consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact emoțional și psihologic semnificativ.

Confidențialitatea și presiunile asupra familiei

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situația copilului, avertizând asupra riscului unor efecte negative asupra echilibrului emoțional. Cu toate acestea, documentele analizate nu indică măsuri concrete asumate pentru protejarea acestor date. În plus, conform unor relatări, copilul ar fi fost expus în mod public în clasă prin comentarii referitoare la raportările făcute conducerii, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Răspunsul fondatoarei și percepția familiei asupra abordării instituționale

Un moment relevant în analiza situației este un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, exprimat în dialog direct cu familia, în care ar fi fost transmis mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din documentele și relatările puse la dispoziție, este interpretată ca un indicator al unei atitudini instituționale mai degrabă orientate spre evitarea conflictului decât spre rezolvarea lui. Redacția menționează că școala nu a trimis până la momentul publicării un punct de vedere oficial privind acest episod.

Documentația instituțională și eficiența răspunsului

În locul unor decizii administrative clare, conducerea școlii a furnizat un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete de urmat. Din perspectiva jurnalistică, această diferență între documente oficiale și un formular generic este semnificativă, indicând o posibilă diluare a responsabilității și lipsa unui cadru procedural eficient pentru gestionarea situației.

Impactul emoțional și confirmarea prin raport psihologic

Raportul clinic psihologic anexat la investigație, realizat de un specialist recunoscut, descrie efecte emoționale grave asupra copilului, generate de expunerea prelungită la bullying. Documentul de peste zece pagini evidențiază anxietate, retragere socială, frică constantă și refuz școlar, manifestări compatibile cu abuz emoțional repetat. Aceste date medicale subliniază gravitatea situației și necesitatea unor intervenții adecvate.

Comunicarea instituțională publică și minimalizarea fenomenului

Într-un email transmis la data de 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contrazice sesizările scrise și documentate. Această poziționare minimalizatoare ridică întrebări privind recunoașterea și tratarea bullyingului în cadrul instituției și a fost analizată editorial ca o posibilă tentativă de diluare a responsabilității.

Contactele post-retragere și implicațiile pentru dreptul la educație

Ulterior retragerii copiilor de la școală, părinții au semnalat existența unor contacte informale cu alte unități de învățământ din zona Pipera, în cadrul cărora copiii au fost descriși negativ, pe baza unor presupuse probleme disciplinare, fără documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Redacția solicită clarificări publice privind aceste practici, care, dacă se confirmă, pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea elevilor.

• Sesizări scrise repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate
• Utilizarea unei etichete medicale cu caracter degradant
• Presiuni percepute pentru retragerea copilului din școală
• Documentație instituțională informală și insuficientă
• Impact emoțional confirmat prin raport psihologic detaliat
• Minimalizarea fenomenului în comunicările publice
• Întrebări privind respectarea confidențialității și dreptul la educație

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și relatărilor indică o gestionare predominant informală, cu absența unor decizii și măsuri scrise, verificabile, care să ateste intervenția concretă a Școlii Questfield Pipera în cazul semnalat. Lipsa trasabilității și răspunsurilor oficiale, precum și poziționarea verbală atribuită fondatoarei, indică o cultură organizațională percepută ca evitând confruntarea cu problema bullyingului sistematic. De asemenea, întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică a familiei ridică semne de întrebare privind criteriile prioritizării protecției copilului.

Acest caz evidențiază nevoia unei transparențe sporite și a unor mecanisme clare de intervenție în cadrul școlilor private, în special atunci când acestea își asumă public standarde înalte de siguranță și dezvoltare armonioasă. Rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce proceduri și practici concrete sunt aplicate de Școala Questfield Pipera pentru a proteja efectiv elevii de bullying și pentru a asigura un climat educațional sigur și respectuos?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro