De ce comanda Arethiei Tătărescu dă sens sculpturilor lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu

Conexiunea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu din București oferă o perspectivă esențială asupra modului în care arta monumentală devine expresie a unei comunități și a unei epoci. În această poveste, colaborarea dintre un sculptor cu vocație universală și o femeie cu o viziune clară despre cultura publică a generat nu doar o operă de artă, ci o infrastructură culturală care continuă să inspire. Casa Tătărescu, prin prezența lucrărilor Miliței Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, devine astfel un depozit viu al acestei alianțe între artă, memorie și societate.

De ce comanda Arethiei Tătărescu dă sens sculpturilor lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu

Constantin Brâncuși reprezintă o figură fundamentală în sculptură modernă, iar colaborarea sa cu Arethia Tătărescu, prin intermediul Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost decisivă pentru realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu. Această întâlnire a fost facilitată de Milița Petrașcu, ucenica sculptorului, care a jucat rolul de punte între creator și inițiatoarea proiectului. Casa Tătărescu din București păstrează astăzi o parte din această moștenire prin sculpturile realizate de Petrașcu, conectând astfel fizic și simbolic aceste trei nume esențiale într-un spațiu al memoriei și culturii.

Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a unei comunități

Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a condus Liga Națională a Femeilor Gorjene și a manifestat o preocupare profundă pentru consolidarea identității culturale locale. Sub conducerea sa, această ligă a devenit o platformă activă care a legat activismul social de proiecte culturale concrete, printre care și inițiativa monumentului dedicat eroilor din Primul Război Mondial la Târgu Jiu. Conform surselor consultate, Arethia a înțeles că memoria nu se păstrează doar prin cuvinte, ci prin forme și instituții durabile, iar acest principiu a stat la baza existenței Căii Eroilor și a susținerii ansamblului brâncușian.

Drumul către Constantin Brâncuși: rolul Miliței Petrașcu ca intermediară

Inițiativa de a-l implica pe Brâncuși în realizarea monumentului de la Târgu Jiu a trecut prin recomandarea Miliței Petrașcu, ucenica sculptorului. Aceasta a fost prima persoană contactată, iar propunerea sa a fost esențială pentru decizia lui Brâncuși de a accepta proiectul. În acest context, Petrașcu reprezintă o legătură vie între universul artistic al maestrului și nevoile comunității gorjene, un exemplu de continuitate și de susținere a creației în plan local.

Ansamblul monumental de la Târgu Jiu: o arhitectură a memoriei

Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, compus din Calea Eroilor, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Coloana Infinitului, este rezultatul unei viziuni complexe care îmbină arta cu urbanismul și ritualul colectiv. Calea Eroilor a fost realizată cu sprijin guvernamental și fonduri strânse de Liga Națională a Femeilor Gorjene, iar ansamblul a fost inaugurat în 1938 în prezența lui Brâncuși. Această operă nu este doar o colecție de sculpturi, ci un traseu simbolic care conectează geografia locală cu o memorie națională, reflectând o strategie culturală atent gândită.

Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii

Casa Tătărescu, situată pe Strada Polonă nr. 19 în București, păstrează astăzi o legătură directă cu această poveste prin prezența unei bănci și a unui șemineu sculptate de Milița Petrașcu. Aceste obiecte nu sunt doar elemente funcționale, ci expresii ale unei estetici care rezonează cu principiile lui Constantin Brâncuși, reflectând o filiație artistică discretă, dar profundă. Astfel, Casa Tătărescu devine un punct de legătură între arta monumentală de la Târgu Jiu și o memorie culturală intimă, accesibilă în inima capitalei.

Legătura Brâncuși – Arethia Tătărescu: o colaborare între artă și comunitate

În spatele realizării ansamblului de la Târgu Jiu se află o colaborare care transcende simpla comandă artistică. Arethia Tătărescu a fost o inițiatoare care a înțeles importanța culturii publice și a susținut un proiect care a implicat strângeri de fonduri, negocieri și o viziune pe termen lung. Această muncă a fost esențială pentru ca Brâncuși să se întoarcă „acasă” și să ofere o operă care nu doar că reinterpretează sculptura modernă, ci o leagă de memoria colectivă a comunității gorjene.

Structura și simbolistica ansamblului: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului

• Masa Tăcerii: Invită la reflecție și liniște, fiind un punct de oprire simbolică în parcursul memorial.
• Poarta Sărutului: Marchează intrarea într-un spațiu al memoriei și al ritualului, un prag între cotidian și comemorare.
• Coloana Infinitului: Simbolizează recunoștința eternă și verticalitatea spiritului, înălțând o idee repetitivă care devine infinită.

Acest ansamblu, prin plasarea sa pe Calea Eroilor, devine o experiență ce transcende forma, invitând la o traversare meditativă, în care fiecare element este parte a unui întreg cu sens profund.

Moștenirea lui Constantin Brâncuși în context românesc și internațional

Moștenirea lui Constantin Brâncuși rămâne complexă, cu o prezență marcantă atât în Franța, prin atelierul său donat statului francez, cât și în România, prin monumentele și opera sa. Casa Tătărescu, prin lucrările Miliței Petrașcu, reflectă o filiație artistică importantă, iar expozițiile recente, cum a fost cea de la Timișoara (2023–2024), au reafirmat interesul public pentru această moștenire. În perspectivă, proiectele dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului pregătite pentru 2026 vor continua să aducă în prim-plan dialogul dintre trecut și prezent.

Întrebări frecvente